COPACUL CARE DĂ VINOVĂȚIE
Vecin era Dumnezeu cu Cain
Mirosea a rufe călcate, a dude
Securea pesimistului doarme în cui
Copacii scapă un fruct ca un cuvânt auzit în copilărie
... fraze întregi de păsări, de stele...
A cheltui o viață ca să-ți dai seama
că spuneai câine, pisicii
Atâtea ape dulci fac mările sărate
Ea călca rufe și cînta
și cânta c-un deget de la munte
sub coroana dudului
Tată, au încetat culorile!
- cu buzele ca două monede coclite,
copilul strigă vidului
1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu